Stătea la geam mahmur,
De frică sau beţie,
A dat un ordin dur,
Să-i bată,ca să fie,
O frică generală,
În toată-toată ţara,
Voinţa liberală,
Voia s-o zmulgă iară,
Călăii,pe furiş,
Veneau cu bâte,scuturi,
Ascunşi după tufişuri,
Tăceau cum tace mutul,
De-o dată,într-o clipă,
S-au repezit la lume,
Cu scutul într-o mână,
În alta cu o bâtă,
Sa început prăpădul,
În Piaţa ,,Biruinţei,,
La geam tăcând,mahmurul,
Dădea a cuviinţă,
Din capul roşu-sur,
Iar jos pe trotuare,
Loveau cu bâte dur,
Acei cu chip de fiare,
Trimişi de acel mahmur….

